te-nfăşor în cuvinte
mă ascunzi în tăceri
nici nu te mai ţin minte
printre-atâtea dureri.
roua buzelor mele
taina ochilor tăi
se-ntâlnesc pe ascuns
şi s-aprind în văpăi.
între scrâşnet şi zâmbet.
sânul meu tresăltând.
gura ta cautândă.
gura unui flămând.
te mai port sub o geană
doar prin sânge mă simţi
lacrima tremurândă
din icoana cu sfinţi.
fulgerare de zâmbet
fulguire de gând
toamna asta străină
se răzbună plângând.
mă mai doare o frunză
te mai doare un vis
iţi sunt rană deschisă
mi-eşti prin vise proscris.
inutile cuvinte
s-au pierdut printre noi
şi soldaţi fără vină
n-au murit în război.
într-o toamnă în care
amândoi am pierit.
eu, o frunza stingheră
tu, copac desfrunzit.
- Nuţa Istrate Gangan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu